Substantivet

Ce este substantivul?

În norvegiană, ca și în română, substantivul este partea de vorbire care denumește obiecte, persoane, situații, sentimente și stări. Exemplele din manual sunt foarte clare:

• Substantive concrete: et hus (o casă), en gutt (un băiat), ei bok (o carte)
• Substantive abstracte: en utsikt (o priveliște), en kjærlighet (o dragoste/iubire)

Observi ceva interesant aici? În norvegiană, fiecare substantiv are în față un articol: en, ei sau et. Vom discuta despre asta în detaliu puțin mai târziu.

1. SUBSTANTIVE PROPRII ȘI COMUNE

În norvegiană, ca și în română, substantivele se împart în:

• Substantive proprii (egennavn): nume de persoane și locuri. Acestea se scriu cu literă mare, exact ca în română: Frida, Even, Ali, Norge (Norvegia), Bergen, Damascus, Syria.

Un aspect amuzant: norvegienii scriu și numele mărcilor cu majusculă: Apple, Toro, Findus. Ești pasionat de vreun brand anume? 😊

• Substantive comune (fellesnavn): se scriu cu literă mică: hund (câine), katt (pisică), hus (casă), bil (mașină)

2. ARTICOLUL NEHOTĂRÂT: EN, EI, ET

Aici apare o diferență majoră față de limba română! În norvegiană, substantivele se împart în trei genuri:

• Masculin (hankjønn): folosește articolul en
• Feminin (hunkjønn): folosește articolul ei
• Neutru (intetkjønn): folosește articolul et

Iată niște exemple:

• Masculin: en gutt (un băiat), en stol (un scaun), en kopp (o ceașcă), en kjole (o rochie)
• Feminin: ei jente (o fată), ei dør (o ușă), ei skjorte (o cămașă), ei lampe (o lampă)
• Neutru: et barn (un copil), et hus (o casă), et eple (un măr), et bilde (o imagine)

În norvegiană, ca și în română substantivele au trei genuri gramaticale distincte: masculin, feminin plus neutru. Totuși doar câteva substantive au gen logic în norvegiană (adică genul gramatical corespunde cu sexul biologic): ei dame (o doamnă), en mann (un bărbat), ei jente (o fată), en gutt (un băiat).

Pentru restul substantivelor, genul este gramatical - ceea ce înseamnă că nu poți determina articolul doar privind substantivul. Trebuie să înveți substantivul împreună cu articolul său.

3. SINGULAR ȘI PLURAL LA FORMA NEHOTĂRÂTĂ

În norvegiană, ca și în română, substantivele au forme diferite pentru singular și plural:

• en agurk (un castravete) - tre agurker (trei castraveți)
• en tomat (o roșie) - tre tomater (trei roșii)
• et vindu (o fereastră) - fire vinduer (patru ferestre)

Regulile de formare a pluralului depind de genul substantivului:

• MASCULIN (EN): se adaugă -er la plural → en tomat - tomater
• FEMININ (EI): se adaugă -er la plural → ei hytte - hytter (o cabană - cabane)
• NEUTRU (ET):
  • Pentru cuvinte cu o singură silabă la singular: forma de plural e identică cu cea de singular → et hus - hus (o casă - case)
  • Pentru cuvinte cu două sau mai multe silabe la singular: se adaugă -r → et eple - epler (un măr - mere)

4. FORMA HOTĂRÂTĂ LA SINGULAR

În română, articolul hotărât se adaugă la sfârșitul substantivului (masa, cartea). Ghici ce? În norvegiană se întâmplă exact la fel!

• en kopp (o ceașcă) → koppen (ceașca)
• ei hytte (o cabană) → hytta (cabana)
• et hus (o casă) → huset (casa)

Deci:

• MASCULIN (EN): se adaugă -en → koppen (ceașca)
• FEMININ (EI): se adaugă -a → hytta (cabana)
• NEUTRU (ET): se adaugă -et → huset (casa)

5. FORMA HOTĂRÂTĂ LA PLURAL

Aici, norvegiană devine mai simplă: toate substantivele, indiferent de gen, primesc terminația -ene la plural hotărât.

• kopper (ceșți) → koppene (ceștile)
• dører (uși) → dørene (ușile)
• epler (mere) → eplene (merele)
• kjoler (rochii) → kjolene (rochiile)

6. FORMA NEHOTĂRÂTĂ ȘI HOTĂRÂTĂ

Exact ca în română, în norvegiană folosim:

• Forma nehotărâtă când introducem o informație nouă
• Forma hotărâtă când informația este deja cunoscută

Exemplu:

• Frida har ei venninne. Venninna heter Ada. (Frida are o prietenă. Prietena se numește Ada.)
• Solrun og Ola har et fint hus. Huset ligger på Sandsli. (Solrun și Ola au o casă frumoasă. Casa se află în Sandsli.)

Exact ca în română, există construcții care cer folosirea formei hotărâte sau nehotărâte:

• Posesia: Fridas farmor = Farmora til Frida (Bunica Fridei = Bunica lui Frida)
• Selecția dintr-un grup: fire av pærene (patru dintre pere), tre av tomatene (trei dintre roșii)

7. SCHEMA DE DECLINARE

Hai să vedem schema completă de declinare a substantivelor norvegiene:

Există, desigur, și substantive cu declinări neregulate. Cele mai frecvente sunt:

• Substantive cu schimbare de vocală la plural: en mann (un bărbat) - menn (bărbați)
• Cuvinte care se termină în -el: en sykkel (o bicicletă) - sykler (biciclete)
• Substantive de rudenie: ei mor (o mamă) - mødre (mame)
• Unități de măsură: en meter (un metru) - meter (metri)

Observi cât de multe similarități există între sistemul de declinare norvegian și cel românesc? 😊 Ambele limbi folosesc articole, au forme pentru singular și plural, și adaugă articolul hotărât la sfârșitul cuvântului!